Dispar banii din cont, frauda de pe Facebook căreia mulți români i-au căzut în plasă. Imaginea lui Turcescu și Dan Negru, folosită abuziv
În ultimele săptămâni și luni, s-au răspândit pe Facebook mai multe ”oportunități” de investiții prin intermediul unor clipuri realizate cu tehnologia deepfake. Practic, se folosește în mod fals imaginea unor personalități ca Dan Negru, Robert Turcescu sau Ion Țiriac pentru ca oamenii să-și dea banii din cont în speranța îmbogățirii rapide.
Pe Facebook au apărut mai multe reclame postate de conturi malițioase de social media care încurajează românii la presupuse oportunități de investiții. Acestea au făcut însă subiectul unor avertismente din partea DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică) pentru că sunt complet false, iar cei care le cad în plasă riscă să piardă bani reali.
Dan Negru, Robert Turcescu sau Ion Țiriac, folosiți în clipuri modificate digital
”Noi reclame pe platformele Meta, generate de conturi compromise de social media, continuă să vizeze utilizatorii din România cu falsele oportunități de investiții. Ca și în cazurile precedente, documentate de echipa DNSC, atacatorii folosesc tehnologia #deepfake pentru manipularea imaginii și a sunetului unor segmente video deja publicate anterior la diferite televiziuni cu reputație din România, cum ar fi Digi24 și PRO TV, dar și canale online precum Gandul.
Modificarea în scop infracțional a înregistrărilor video are ca obiectiv clar inducerea în eroare a potențialele victime. Astfel, folosindu-se de reputația organizațiilor sau a personajelor din respectivele clipuri, atacatorii generează un grad important de încredere informației prezentate – câștiguri rapide într-un timp foarte scurt. Mai multe despre cum putem identifica #deepfake aici: https://www.dnsc.ro/…/dnsc-scamadviser-deepfake-ce-este…
Clipuri în care anumite persoane cu reputație la nivel național (demnitari, oameni de afaceri, jurnaliști etc.) girează aceste ‘programe de investiții’ sunt promovate adesea de infractorii din online pe conturi de social media nou create sau unele compromise, pentru a convinge utilizatorii să dea click pe un link care va redirecționa potențialele victime către un site de #phishing, ori să furnizeze date pe un formular, pentru a fi ulterior contactați de un ‘specialist’ în investiții.
Un astfel de exemplu este pagina ‘Știri din România’, care, deși a generat doar în luna decembrie de pe contul de business Facebook 161 de reclame cu conținut fraudulos, este încă activă, în ciuda multiplelor raportări pentru activitate ilegală și inactivarea respectivelor reclame.”, se arată în comunicatul DNSC postat pe Facebook.
Cum te poți proteja de aceste fraude
Din fericire, există mai multe mijloace la care poți apela pentru a nu mai crede toate minciunile și escrocheriile pe care le vezi pe internet, în special pe Facebook.
- ”Fiți vigilenți atunci când navigați în mediul online și gândiți logic, în special atunci când întâlniți o ofertă mult prea bună ca să fie reală!
- Verificați informații legate de pagina sau contul care face promovarea unor astfel de ‘oferte’.
- Analizați conținutul video pentru orice resurse care nu corespund calității obișnuite a imaginilor sau videoclipurilor! De obicei, calitatea imaginii este una precară, iar dacă analizăm cu atenție, observăm că nu este o mișcare naturală a gurii atunci când personajul din imagine vorbește în videoclip și nu avem parte de o sincronizare perfectă a sunetului cu mișcarea buzelor, distoriuni sesizabile, dacă ne alocăm timpul necesar efectuării verificărilor recomandate.
- În plus, există cuvinte pronunțate greșit în limba română, ori cu un accent evident străin, semn că atacatorii s-au folosit la varianta audio de o soluție de tip text-to-speech. Totodată, textul în limba română afișat pe aceste reclame este uneori tradus imperfect, alteori total hilar, cum se poate observa din imagini. Atacatorii se folosesc uneori de instrumente de traducere automată, ceea ce generează erori sesizabile, însă nu în toate cazurile.
- Dacă ceea ce spune sau face persoana dintr-un videoclip este șocant sau important, mass-media va raporta despre acest lucru. Verificați existența informației public! Dacă nicio sursă de încredere nu vorbește despre asta, ar putea însemna că videoclipul este un deepfake!
- Analizați cu atenție informațiile culese din mediul online și evitați astfel de pagini care vă invită să aderați la programe false de investiții. Atenție deopotrivă la mesajele alarmiste, care vă invită să efectuați o acțiune rapid sau care anunță disponibilitatea ofertei exclusiv pentru o categorie de utilizatori.
- Evitați accesarea link-urilor din astfel de postări sponsorizate, care oferă oportunități rapide de îmbogățire sau de economisire, dacă acestea conțin astfel de resurse
- Raportați astfel de postări către rețeaua socială. O metodă eficientă este raportarea conținutului ca fiind ilegal, raportarea făcându-se pentru proprietate intelectuală, căci infractorii se folosesc de logo-urile sau materialele unor televiziuni sau organizații din România.
- Nu furnizați date pentru a vă înscrie în astfel de programe-capcană
- În cazul în care ați introdus date financiare, sesizați imediat banca, iar dacă ați fost păgubit, depuneți o plângere la Poliție (fizic sau la petitii@politiaromana.ro) și notificați DNSC (telefon 1911 sau alerts@dnsc.ro)
- Nu în ultimul rând, contribuiți la răspândirea acestor avertizări și către alți utilizatori, pentru a reduce șansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă o rată de succes mulțumitoare pentru infractori!”, se arată în comunicatul instituției guvernamentale